Semantică. Dispunem, în limba română, de două cuvinte pentru a ne defini entitatea: corp, prin care înţelegem aspectul nostru fizic, anatomic, şi trup, prin care înţelegem mai mult decât atât, umanitatea noastră, conţinutul moral şi intelectual, fizio-gnomic al fiinţei. Putem să opunem aspectul fizic al individului cu cel fiziognomic ce cuprinde nu numai corpul, ci modul cum acesta există în lume, felul cum este evaluată persoana de ceilalţi care iau în calcul şi profilul mental ori sufletesc. Despre variaţiile infinite ale trupului fiziognomic va fi vorba în rubrica pe care o deschidem în acest număr. (...)

Mai ales în Psihiatrie, termenii care indică un diagnostic sunt atacaţi de doi viru Publicitate şi semantici: diluarea prin extensie şi stigmatizarea prin uzul neprofesional. Schizofrenia poate fi dată ca exemplu. De la definirea sa de către Bleuler, diagnosticul a fost atribuit unui număr crescând de stări psihopatologice, unele cu legături nosologice laxe. Vorbindu-se de mai multe schizofrenii, de sindroame schizofrenice, de schizofrenii reactive, sociale sau larvate (politice) s-a ajuns, printr-o mişcare centrifugă, la ruperea legăturii cu centrul, cu nodul psihopatologic fix.

Stigmatizarea se bazează pe doi factori: pe tratamentul inuman aplicat în unele spitale psihiatrice şi pe concepţia depăşită că schizofrenia este incurabilă, fiind sinonimă cu o deteriorare progresivă de tip dementia praecox.

Prezentăm în această rubrică mai multe cazuri de ceea ce s-ar putea numi ameliorări schizofrenice, stabilizări cu defect sau cu un handicap acceptabil în care deteriorarea, pusă la temelia acestei boli mintale, nu se produce. (...)

Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală. Semantică. Dispunem, în limba română, de două cuvinte pentru a ne defini entitatea: corp, prin care înţelegem aspectul nostru fizic, anat