Expresia ii apartine rectorului Universitatii "Cuza", Vasile Isan, care considera ca performantele mari ale invatamintului superior din Finlanda se explica prin infuzia de bani si deschiderea spre competitie. Universitatile finlandeze se separa in doua categorii, institutiile politehnice si universitati de alte profiluri, asadar se constituie intr-un sistem de invatamint superior binar. Institutele politehnice sint constituite dupa modelul german si danez, al scolilor superioare de ingineri. Admiterea in universitati se face in cea mai mare parte pe baza testarilor nationale sustinute la sfirsitul liceului, iar la medicina si domeniile vocationale studentii sustin o serie de teste scrise. In rindul universitatilor romanesti, mai peste tot studentii sint admisi la facultate in baza unui concurs de dosare, unde conteaza media la examenul de bacalaureat si mediile din liceu. Admiterea devine asadar o competitie a notelor si nu a competentelor. Investitii mari de la buget in invatamint si cercetare Aspectul cel mai sensibil al sistemului de invatamint superior romanesc este in opinia multor profesori universitari modul de finantare a institutiilor de invatamint. In prezent, in Romania, universitatile de stat sint finantate anual in functie de numarul de studenti, in procentul cel mai mare. "Sistemul finlandez este unul tipic tarilor scandinave, integral finantat de stat. Studentii nu platesc nici macar pentru refacerea examenelor. Este un fel de socialism educational, pe de o parte au un numar mic de studenti, iar pe de alta parte un potential economic, de unde rezulta o sustinere suficient de buna", a spus rectorul Universitatii "Al.I. Cuza", prof.dr. Vasile Isan. Spre deosebire de sistemul romanesc, universitatile finlandeze sint finantate pe baza unor formule ce inglobeaza finantarea pe student echivalent, dar multianual, adica pe durata unui program de studiu, cit si