Dacă Andrei Şerban pregăteşte la Cluj o premieră după Ingmar Bergman, Silviu Purcărete se întoarce în Capitală, cu Eugène Labiche. Regizorii mari au de gând să se întreacă pe sine anul acesta. Dacă Andrei Şerban s-a întors din Statele Unite luna aceasta pentru premiera „Strigăte şi şoapte”, spectacol adaptat după capodopera lui Ingmar Bergman, la Teatrul Maghiar din Cluj, Silviu Purcărete , născut în Bucureşti, revine după 12 ani în Capitală să pună în scenă un spectacol la Teatrul de Comedie: „Femeia care şi-a pierdut jartierele” după Eugène Labiche.
Spectacolul, cu Horaţiu Mălăele, George Mihăiţă şi Dorina Chiriac, va avea premiera în luna martie, după ce s-a jucat şi în limba franceză, în 2000, în 12 reprezentaţii, la Limoges. Ultimul spectacol montat în Bucureşti de Purcărete (regizorul care a cucerit Edinburgh-ul cu „Faustul” sibian în 2009) a fost „Teatrul comic”, după Goldoni, la Bulandra, în 1992.
Bergman apare în scenă
„Strigăte şi şoapte”, cu premiera pe 24 ianuarie la Teatrul maghiar din Cluj, este adaptat după filmul din 1972 al lui Ingmar Bergman, regizor considerat de Woody Allen „cel mai mare cineast de la inventarea camerei de filmat”. Premiera, supratitrată în română, va fi precedată, între 20-23 ianuarie, de patru repetiţii cu public (muncă de laborator - „work in progress”).
Acţiunea se concentrează în jurul a patru personaje feminine: Agnes, aflată pe patul de moarte, surorile sale, Karin şi Maria, şi Anna, servitoarea - strigătele şi şoaptele din titlu aparţin acestor patru femei, interpretate de Anikó Petho, Empke Kató, Imola Kézdi şi Csilla Varga.
„Bergman repeta cu actriţele sale înaintea filmărilor. Încercăm să descoperim cum a început acest proiect. Să ne imaginăm cum ficţiunea filmului devine realitate, să încercăm să pătrundem în misterul creaţiei unuia dintre cei ma