Pedepsele din dosarul „Aurul Dacilor I” readuc în discuţie existenţa unei afurisiri destinate jefuitorilor de comori. Istoricii contraatacă: nu există dovezi, ci doar credinţe populare. Sursa: Remus Suciu
Subiect predilect al promotorilor valorilor dacice, „blestemul” comorilor din Munţii Orăştiei, reapare în prim-plan la fiecare deces suspect al vreunui localnic. În căutare de argumente în favoarea existenţei acestei afurisiri, există persoane respectabile care fac calcule matematice şi observaţii optice şi geometrice. De cealaltă parte, istoricii spun că e vorba doar despre legende, care au farmecul lor.
104, cifra mistică
Sentinţa în dosarul „Aurul Daci lor l”, emisă la sfârşitul anului trecut de Tribunalul Hunedoara, se poate transforma într-un alt argument al celor care cred că piesele din comorile dacilor poartă un blestem puternic şi crud. Astfel, 11 dintre cei 13 inculpaţi au primit condamnări grele cu închisoarea. În total, este vorba de 104 ani de detenţie.
Această cifră coincide cu suma pietrelor de andezit care compun cercul exterior al Marelui Sanctuar Circular de la Sarmizegetusa Regia. Argument suficient pentru cei care aşteptau dovezi ca să creadă într-un blestem.
O altă coincidenţă, constatată relativ recent, este faptul că bisectoarea triunghiului dreptunghic for mat de razele soarelui de andezit care cad tangenţial pe sanctuarul circular duce chiar în locul unde au fost descoperite 10 dintre brăţările dacice.
Zece este şi numărul de raze ale soarelui de andezit. În fine, cele 10 brăţări au fost descoperite de Florin Râmbetea, mar torul principal al acuzării în acest dosar, în aceeaşi groapă, pe culmea Căprăreaţa. Pe seama blestemului dacic unii pun şi moartea lui Sorin Popa, unul dintre inculpaţii în dosar, care a decedat pe parcursul procesului din cauza unor afecţiuni
