Profesorul Adrian Streinu-Cercel, membru al Comisiei pentru Nutriţie, a declarat că estimează la aproximativ un miliard de euro suma colectată din taxa pe fast-food, bani ce vor fi folosiţi pentru derularea unor programe de sănătate.
La prima întâlnire a Comisiei de Nutriţie, care se ocupă de aplicarea taxei pe produsele fast-food, s-au definitivat tabelele cu principalele tipuri de produse şi alimente nesănătoase, fără valoare nutriţională. De asemenea, s-a stabilit că sumele colectate de la distribuitori şi producători vor fi strânse în conturile deschise la direcţiile de sănătate. Unul dintre programele de sănătate finanţate din taxa fast-food - "Trăieşte sănătos" - vizează educarea populaţiei. Obiectivul principal al acestui program este scăderea riscului de îmbolnăvire din cauza alimentelor prea dulci, prea sărate şi bogate în aditivi. La întrebarea privind posibilitatea scumpirii produselor supuse taxării, profesorul Streinu-Cercel (foto) a declarat că preţurile acestora nu se vor modifica substanţial. O nouă întrunire a comisiei este programată pentru săptămâna viitoare.
Ieri, la Cluj-Napoca, preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, dr Nicolae Hâncu, a afirmat că, potrivit unui studiu realizat de un grup de cercetători de la Institutul American pentru Cercetarea Cancerului şi Fundaţia Internaţională de Cercetare în Domeniul Cancerului, alimentele cu densitate calorică mare, din care fac parte şi cele de tip fast-food, favorizează apariţia cancerului, a diabetului şi a obezităţii.
Profesorul Adrian Streinu-Cercel, membru al Comisiei pentru Nutriţie, a declarat că estimează la aproximativ un miliard de euro suma colectată din taxa pe fast-food, bani ce vor fi folosiţi pentru derularea unor programe de sănătate.
La prima întâlnire a Comisiei de Nutriţie, care se ocupă de aplicarea t
