Comunitatea sârbă din aşezările de pe Clisura Dunării a sărbătorit pe 7 ianuarie Crăciunul după calendarul iulian. Cei aproape 1.000 de sârbi din comuna Şviniţa, situată la 52 de kilometri de municipiul Orşova, au aşezat pe masă bucatele tradiţionale - supă, ciorbă, sarmale, friptură şi prăjituri - şi, după datină, şi-au aşteptat oaspeţii pentru a petrece şi cinsti Naşterea Domnului Iisus Hristos. După cum se obişnuieşte din moşi-strămoşi, de pe masa de Crăciun nu au lipsit preparatele din peşte.

„De la masa de prânz, care s-a prelungit până către seară, nu au lipsit alunele, smochinele uscate şi nucile pe care le-au aşezat în Ajun, după arderea stejarului, nici preparatele din peşte“, a declarat primarul Nicolae Curici. Sârbii mai pun pe masa de Crăciun o pâine specială („cesnica“) în care se introduce o monedă de aur sau de argint, pentru a purta noroc familiei în noul an: Aceasta se frământă şi se coace în dimineaţa Crăciunului, din grâul ultimei recolte. Meniul tradiţional de Crăciun al sârbilor din Şviniţa mai include un purcel de lapte fript la foc din lemn de stejar. Copiii sârbi merg la colindat pentru a ura de bine pentru anul care vine.

Comunitatea sârbă din aşezările de pe Clisura Dunării a sărbătorit pe 7 ianuarie Crăciunul după calendarul iulian. Cei aproape 1.000 de sârbi din comuna Şviniţa, situată la 52 de kilometri de municipiul Orşova, au aşezat pe masă bucatele tradiţionale - supă, ciorbă, sarmale, friptură şi prăjituri - şi, după datină, şi-au aşteptat oaspeţii pentru a petrece şi cinsti Naşterea Domnului Iisus Hristos. După cum se obişnuieşte din moşi-strămoşi, de pe masa de Crăciun nu au lipsit preparatele din peşte.

„De la masa de prânz, care s-a prelungit până către seară, nu au lipsit alunele, smochinele uscate şi nucile pe care le-au aşezat în Ajun, după arderea stejarului, nici preparatele din peşte“, a declarat primar