În primul caz de secesiune adus în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), 12 din 29 de ţări sunt de partea Serbiei şi susţin că independenţa Kosovo încalcă dreptul internaţional. Indiferent de rezultat, Kosovo nu se va întoarce sub conducerea Serbiei, iar întregul proces nu va face decât să exacerbeze animozităţile etnice.

În cele nouă zile de audieri legate de legalitatea declaraţiei de independenţă a Kosovo, delegaţii din 29 de ţări şi-au prezentat opiniile în această problemă. Dezbaterea s-a concentrat pe întrebarea dacă declaraţia de suveranitate a Kosovo este conformă cu dreptul internaţional, dacă integritatea teritorială a Serbiei a fost violată şi dacă rezoluţia 1244 a ONU a permis independenţa.

Douăsprezece ţări (inclusiv România - n. red) au susţinut poziţia Serbiei, argumentând că declaraţia de independenţă reprezintă o încălcare a dreptului internaţional şi a rezoluţiei ONU. Celelalte nu au fost de acord, susţinând independenţa Kosovo ca expresie a voinţei populaţiei.

Poate cel mai corect argument în această dezbatere a fost adus de delegaţia din Burundi, care s-a abţinut să ia vreo parte, susţinând că teritoriul va continua să existe ca entitate independentă indiferent de decizia curţii.

Opinia Curţii Internaţionale de Justiţie este doar consultativă şi cei 15 judecători n-au niciun termen-limită pentru a lua o decizie. Mai mult, practica anterioară arată că au nevoie în medie de cel puţin un an pentru a ajunge la o sentinţă finală.

Serbia încă mai consideră Kosovo o parte din teritoriul ei şi speră că CIJ va opri recunoaşterea internaţională a provinciei. Oficialii sârbi plănuiesc să suspende independenţa Kosovo şi să relanseze discuţiile despre statutul provinciei. Dacă Kosovo ar rămâne o parte a Serbiei, Belgradul promite o mai mare autonomie şi mai multe drepturi pentru etnicii albanezi.

Lăsând la