Liderii lucizi ai PDL vor fi reflectat la efectul candidaturii lui Honorius Prigoană asupra imaginii partidului.
Prigoană junior este precipitatul din eprubeta seniorului Silviu care, citat de presă, ceruse conducerii PDL ca, în contul serviciilor aduse partidului în ultimele campanii electorale, „să ia în calcul" numirea sa în fruntea TVR şi un post de deputat pentru Honorius. Revenit în ţară după o staţionare ambiguă în SUA, junele Prigoană promitea să transfere de dincolo de Ocean idei sănătoase, criptopaşoptiste, de pildă în chestiunea valorilor familiei într-o societate democratică: „...în ţările cu apă caldă fără program (în România, citind presa, observ că e apă caldă, dar cu program) există următorul lucru: şi anume familiile de tradiţie".
Mi-am zis pe loc că ghiventul doctrinar al juniorului Prigoană se va înşuruba armonios în programul de guvernare al portocaliilor (cap.9). Ramificaţiile genealogice ale familiei Prigoană nu sunt însă copleşitoare. Cele două referinţe oarecum derutante despre soacră parvin exclusiv pe filiera ginerelui: a. Acesta a ameninţat că soacra însăşi ar putea deveni om politic; b. S-a declarat dispus, răspunzând propunerii unui post de radio, să o schimbe, timp de o săptămână, cu o capră pe nume Eba.
Necruţător „pater familias", Silviu Prigoană gâlgâie de răzbunare când în joc e onoarea lui de familist. În faţa iminenţei unui dosar penal deschis fiului Honorius, tatăl ripostează: „Am eu grijă de poliţiştii ăştia care se ocupă de familia mea". Supranumit „Regele gunoaielor", Silviu Prigoană face figura unui autodidact ultratradiţionalist şi ca atare imun la modele trecătoare, cum ar fi „planning"-ul familial: „De ziua ei (a soţiei, Adriana Bahmuţeanu, n.n.) m-a îmbătat, s-a dat la mine. Ştiţi cum este cuplajul din motive alcoolice. Lucrurile au mers apoi de la sine, eu îmi doream copii, puteau să fie şi cu Baba-C
