Prostata este o boală care îi necăjeşte pe mai toţi bărbaţii după vârsta de 40 de ani, iar în materie de cancer, în cadrul sexului masculin, se situează după vârsta de 70 de ani chiar pe locul I. Până la vârsta de 40 de ani, inflamaţiile de prostată sunt de natură infecţioasă. Dar după 50 de ani, bolile de prostată înseamnă o tumoare canceroasă sau necanceroasă (adenom de prostată). Necazurile la prostată nu au semne clar conturate.

Există cam aceleaşi simptome în patologia prostatei, dar şi în bolile de vezică urinară sau de uretră (canalul de scurgere din sistemul urinar). Medicul Cristian Surcel, asistent universitar şi chirurg la Institutul de Transplant Renal şi Urologie Fundeni, spune că semnul important este o urinare deasă, mai ales noaptea. Jetul de urină e slab, cu dificultăţi de urinare. În mai toate aceste boli, suferindul are senzaţia că nu s-a evacuat complet urina din vezică. Urina rămasă stagnează, se poate infecta şi se ajunge la infecţii urinare, la insuficienţă renală şi la pietre renale. Se mai întâmplă ca în urină să se piardă sânge.

Situaţie întâlnită şi în adenomul de prostată, dar mai ales în tumoarea din vezica urinară. Există nişte vorbe greşite care umblă în populaţie. După operaţia de prostată, e fals ce se aude că toţi bărbaţii operaţi pierd urină şi au dificultăţi de erecţie. S-a arătat că, după vârsta de 40-45 de ani, bărbaţii trebuie să-şi facă cel puţin o dată pe an acel test cu markeri, numit PSA, în stare a evidenţia eventualul cancer de prostată.

În diagnosticul bolilor de prostată, este importantă şi ecografia. O ecografie pe abdomen sesizează semne indirecte ale unei boli de prostată: rinichii dilataţi, calculi în vezica urinară, o vezică cu pereţi în zig-zag, părând zdrenţuită, dar şi urina rămasă în vezică. Tocmai de aceea ecografia trebuie făcută cu vezica plină. Prostata este o boală care î