Un copil care vorbeşte la propriul telefon nu mai este o noutate. Fie că au 6 sau 12 ani, micuţii poartă mândri la gât sau în ghiozdane micul aparat. De cele mai multe ori, părinţii sunt cei care au considerat necesar să îşi înzestreze pruncii cu aceste telefoane, în speranţa că aşa îi pot controla mai uşor. Catrinel Iliescu, medic primar neurologie pediatrică, Clinica Neurologie Pediatrică, pavilionul 2 - Spitalul "Prof. dr Al. Obregia" Bucureşti, ne lămureşte dacă şi cât de mult îi afectează pe copii vorbitul la telefonul mobil.
- E indicat ca micuţii să aibă propriul telefon mobil?
Din punctul meu de vedere, ca mamă şi medic, aş înclina către un răspuns negativ. Copiii mei au 8 şi, respectiv, 7 ani şi nu au propriul telefon portabil.
- La ce vârstă ar fi indicat să-i cumpărăm copilului un mobil?
Nu se poate spune cu exactitate vârsta precisă de la care un copil "ar fi indicat" să aibă telefon portabil. Copiii şi adolescenţii ar trebui protejaţi pe cât posibil de o expunere exagerată la utilizarea telefoanelor portabile din mai multe motive.
- Care sunt dezavantajele utilizării frecvente a unui astfel de aparat?
Printre cele mai importante dezavantaje de care trebuie să ţinem seama se numără:
- cantitatea de timp alocată conversaţiilor la telefon, imposibilitatea unui copil/adolescent/chiar adult de a limita durata discuţiilor, în detrimentul altor activităţi: sport, joc în aer liber cu alţi copii, citit;
- expunerea copiilor (mai ales în marile oraşe) atacului unor infractori tentaţi de diferitele aparate pe care le au adolescenţii;
- scăderea atenţiei copiilor: frecvent ei folosesc telefoanele portabile pe stradă, expunându-se accidentelor, situaţie dramatică demonstrată de un studiu publicat recent într-una dintre cele mai importante reviste medicale internaţionale (Stavrinos D, Byington KW, Sch
