La 25 ianuarie, Nicu Alifantis lansează pe piaţă un nou album - "Cântece de şemineu". De opt ani, cunoscătorii şi criticii trubadurului aşteaptă să "guste" din bucatele proaspete, alese şi condimentate după gustul şi priceperea Grecului. Ei bine, Jurnalul Naţional a pus capăt acestei aşteptări. Nicu Alifantis este primul artist căruia un cotidian de calitate şi de mare tiraj îi lansează un album nou, cu piese în primă audiţie. "Cântece de şemineu" va fi distribuit doar împreună cu Jurnalul Naţional, în ultima zi de luni din ianuarie. Vă oferim, tot în premieră, povestea celor 18 cântece de şemineu, spusă de însuşi Nicu Alifantis. Astăzi avem piesa numărul 2, "Cântec de grădinar".
DUPĂ 31 DE ANI...
"În 1978, Cornel Todea monta la Teatrul «Ion Creangă» din Bucureşti, primul spectacol seral, «Băiatul cu floarea», o piesă de Tudor Popescu. M-a rugat să-i scriu muzica spectacolului, pe care urma s-o cânte actorul care juca şi rolul principal în piesă, Răzvan Ştefănescu. Am scris câteva teme instrumentale pentru chitară, Răzvan nefiind un mare chitarist, dar se descurca destul de bine. Iar Cornel Todea a ales o poezie a lui Adrian Păunescu, «Aceeaşi floare», pe care m-a rugat s-o pun pe note, aceasta urmând să devină tema muzicală principală a spectacolului.
Aşa s-a născut, hai să-i spunem, schiţa acestui cântec. Atunci n-am fost foarte încântat de cum îl interpreta Răzvan în spectacol, cânta ca un actor, nu ca un cântăreţ, cum mi-ar fi plăcut mie, dar pentru spectacol era OK şi chiar a avut succes. Îmi amintesc că a fost un spectacol care s-a jucat destul de mult....
Când m-am apucat de acest proiect, am făcut o trecere în revistă a poeţilor mei de suflet, Adrian Păunescu numărându-se printre preferaţi. Mi-am amintit de această poezie, am recitit-o, mi-a plăcut în continuare, ba chiar mi s-a părut foarte specială pentru că ema
