La 3 ani de la ultimul val de aderare, se pare ca Bruxelles-ul a devenit mai precaut in privinta unor noi extinderi, in urma esecului Romaniei si Bulgariei de a se ridica la nivelul asteptarilor. Daca la Bruxelles se abordeaza subiectul despre extinderea in zona balcanica a Uniunii Europene, nu dureaza mult pana ce conversatia se indreapta spre subiectul coruptiei si al crimei organizate, scrie Financial Times.
Aceste probleme sunt o cauza importanta a precautiei celor 27 de membri, mai ales a tarilor din vest, privind accelerarea ritmului extinderii.
Sursa problemei se gaseste in decizia Uniunii de a accepta aderarea celor doua tari in 2007, in ciuda suspiciunilor ca ambele guverne erau prea slabe sau prea putin dispuse sa adreseze probleme derivate din decenii de saracie si control arbitrar al unui stat comunist.
Experienta a fost atat de dura incat UE a ridicat standardul pentru viitori aplicanti din Balcani: "Procesul trebuie sa fie riguros daca vrem sa se bucure in general de succes", a declarat Rosa Balfour, din partea Centrului de Politic Europene.
In iulie 2008, Comisia Europeana a luat decizia fara precedent de a suspenda sute de milioane de euro in ajutoare UE si interzicerea accesului la fonduri comunitare pentru doua agentii ale statului bulgar. Situatia s-a imbunatatit dupa ce Boiko Borisov a preluat postul de prim-ministru prezentand un program de guvernare bazat pe lupta anticoruptie. Uciderea recenta a unui prezentator radio care scria despre grupurile de crima organizata ale tarii si care avea el insusi legaturi cu aceste grupuri, a readus problema in atentia publicului. In Bulgaria s-au inregistrat, incepand cu 2001, 150 de omoruri legate de crima organizata, dar niciun caz nu s-a soldat cu o condamnare.
In privinta Romaniei, oficialii UE au aprobat adoptarea noilor coduri civile si penale, d
