Un bărbat din localitatea doljeană Coşoveni a fost condamnat la un an şi jumătate de închisoare, pentru că firma unde a lucrat a uitat să treacă pe ştat plata pensiei alimentare pentru copilul pe care olteanul îl are din prima căsnicie. Suferinţele pe care le-a îndurat au fost crunte.
S-a trezit la uşă cu doi poliţişti. Credea că au greşit adresa. "Mi-au ordonat să îi însoţesc, pentru că au o treabă cu mine. Bănuind că sunt de bună credinţă, m-am lăsat cărat direct la secţie. În cătuşe", îşi aminteşte doljeanul de momentul care i-a schimbat întreaga viaţă. În rău. Abia în secţie a aflat de ce are mâinile legate: neplata pensiei alimentare. "Mi-am făcut cruce şi mi-o fac şi acum, numai când mă gândesc la ziua aceea. E ca şi cum cineva ţi-ar spune că eşti criminal, deşi te ştii curat ca lacrima", adaugă Nicolae Bălaşa.
Povestea sa de viaţă s-a transformat pe neaşteptate într-o dramă. Bărbatul susţine că a devenit un puşcăriaş fără să fi înfăptuit vreo ilegalitate. Singura sa greşeală a fost, spune acesta, că şi-a pus speranţele în corectitudinea statului. "M-am înşelat. Prea târziu mi-am dat seama că nu trebuie să ai încredere în autorităţi. Pe nimeni nu interesează de cei bătuţi de soartă", este de părere doljeanul.
A lucrat ca şofer la o firmă din Turceni. Câştiga bine, cât să-şi întreţina soţia şi copilul. Pentru că în familie nu exista înţelegere, a hotărât să pună punct relaţiei. Cu acte. "Ne-am separat. Ea a plecat acasă, în Slatina, eu am rămas în Coşoveni. Mi-am achitat datoriile către copil, pe care fosta soţie mi-a interzis să îl vizitez. Dacă am văzut că nu o pot convinge să mă lase să-mi văd pruncul, am cedat", adaugă bărbatul.
Între timp şi-a refăcut viaţa alături de o altă femeie, care i-a şi dăruit un băieţel. Nici în plan profesional nu stătea rău. În 1990 a fost mutat, prin transfer, la Regia Au
