Toata lumea se intreaba – si cu deplin temei – la ce sa ne asteptam in 2010 de la cursul leului. Tot felul de teorii si scenarii circula intens, venind de te miri unde, inclusiv din partea unor banci straine. Se vehiculeaza pastrarea cursului in jurul valorii de 4,2-4,3 lei pentru un euro, dar si urcarea lui spre pragul de 4 lei pentru un euro sau, dimpotriva, coborarea spre pragul de 4,5 lei pentru un euro. Sunt luati in considerare tot felul de factori, de la depasirea crizei politice si reluarea cresterii economice la, dimpotriva, presiunea datoriei externe si prelungirea recesiunii, precum si un factor deosebit de important, dar despre a carui influenta nu se pot emite decat pareri, pentru ca in esenta constituie o necunoscuta: fluxurile de capitaluri vestice spre Est, inclusiv cele strict speculative care vizeaza exploatarea diferentelor de curs si de dobanzi.

Toate aceste scenarii spun cate ceva de avut in atentie. Cele venind de la banci straine sunt insa de luat in considerare mai degraba de catre speculatori, fiind, in mod evident, prea marcate de interese proprii, care pot merge pana acolo incat sa se induca tendinte in piata de pe urma carora sa profite. La banetul pe care il vehiculeaza, pot castiga si dintr-o cadere indusa a leului si, dimpotriva, dintr-o apreciere la fel de artificial indusa a leului, urmata de lasarea crasa a acestuia dupa marcarea profiturilor.

Noi nu facem scenarii. Prezentam doar trei coordonate de baza ale situatiei in care se va gasi leul in 2010. Coordonate despre care, in multele scenarii vehiculate, n-am gasit, din pacate, accentele si insistentele care li s-ar fi cuvenit.

In primul rand, este vorba de ceea ce se numeste indeobste "fundamentele economice", despre care au auzit si cei ce nu sunt economisti, dar pe care, culmea!, tocmai unii dintre economisti le-au cam ignorat in ultimii ani. Fundamentele eco