Gestionarea problemei CET si RATP, aniversarea "Iasi 600", strategia "Orizont 2020", imprumutul "Dexia", mediocritatea in care se scalda echipa de fotbal, proiectele Zona Metropolitana sau "Iasi, pol de crestere" se inscriu in tiparul egocentrist de administratie impus de Gheorghe Nichita la Palatul Roznovanu. Primaria din Iasi a fost prima institutie din tara care a finalizat documentatia pentru obtinerea de fonduri europene ca Pol regional de cres­tere. Vestile bune se opresc aici. Cele opt proiecte depuse de Nichita & co. au fost refuzate politicos de autoritati, pe motiv ca nu corespund criteriilor avute in vedere de Uniunea Europeana. Mai exact, realizarea proiectelor nu asigura dezvoltarea intregii regiuni "subordonate" municipiului, asa cum fusese gindita finantarea. Refuzul nu ar constitui un esec rasunator - ne-am obisnuit ca oficialitatile locale sa se plimbe ani intregi pe la Bucuresti pentru o simpla stampila -, daca planul de dezvoltare propus de Primarie nu ar fi de-a dreptul rizibil. In locul unor proiecte care sa conduca la o crestere economica pe orizontala, antrenind dezvoltarea comunitatilor vecine, strategii municipalitatii au venit cu ideea sa mai asfalteze niste strazi prin Nicolina. Aceiasi "experti" au inclus in lista depusa spre finantare extinderea unui camin de batrini, regenerarea urbana a zonei Cuza Voda - Bas Ceaus sau constructia unui pasaj subteran la Fundatie. E de prisos sa spunem ca proiectele enumerate nu sprijina cu nimic localitatile-satelit din zona. Surprinde insa discrepanta enorma dintre "temele" pe care Primaria le avea de facut si rezultatul procesului de "creatie". Si mai surprinde ceva. In mod normal, un asemenea dezacord flagrant s-ar fi tradus prin sanctiuni severe impotriva responsabililor. La Palatul Roznovanu nu s-a gasit nici un vinovat, desi exista riscul ca Iasul sa scape printre degete peste 90 de milioane de eur