* bugetul pe acest an ia în calcul coeficienţi diferiţi în ceea ce priveşte salariul minim pe economie: 705 pentru salariaţii bugetari şi 600 pentru cei din mediul privat * aceasta pentru că negocierile dintre patronate şi sindicate privind alinierea la nivelul de 705 lei au eşuat

* patronatele susţin că o astfel de majorare înseamnă intrarea în faliment a firmelor * sindicaliştii locali spun că discriminarea dintre cele două mari categorii de salariaţi ar trebui să dispară *

Menţinerea a doi indicatori economici privind salarizarea, diferenţiaţi valoric pe sectorul privat şi cel de stat, reprezintă o discriminare a angajaţilor din România. Aceasta este opinia împărtăşită de liderii sindicali locali care se declară nemulţumiţi de faptul că şi în 2010 bugetul de stat ia în calcul două praguri minime de salarizare: unui de 600 de lei pentru sectorul privat, iar al doilea de 705 lei pentru sectorul bugetar. Unificarea celor doi indicatori este o doleanţă mai veche a sindicatelor la nivel naţional, iar în cursul anului trecut chiar au existat discuţii avansate legate de acest subiect însă, ca de obicei, sectorul privat a rămas în urmă. Aceasta din cauză că la nivel naţional, negocierile dintre sindicate şi patronate nu au reuşit să alinieze pragul minim de salarizare la cel luat în calcul pentru sistemul bugetar. Mai mult, negocierile pe această temă între cei doi parteneri de dialog social s-au blocat şi au rămas la acest stadiu. Astfel, salariul minim pe economie în unităţile private a rămas la 600 lei, faţă de 705 cât este indicatorul în funcţie de care se calculează drepturile salariale în sistemul bugetar. În mod evident, atât la nivel naţional dar şi local, liderii sindicali din ambele sectoare economice şi-au declarat public nemulţumirea pe acest subiect. Iar asta, cu atât mai mult cu cât anul trecut, deşi s-a înregistrat o recesiune economică, singurul