- Diverse - nr. 459 / 14 Ianuarie, 2010 Iata ca au trecut doar cateva luni, in care un timp dilatat nu ne apartine si sub a carui inraurire se resemnase sa lunece, sa pluteasca, purtat de un flux caruia nici nu incercase si, probabil, nici nu ar fi reusit sa i se impotriveasca. Un timp tot atat de lung ca o uitare... Primul ministru Tica Talent si sotia sa trec prin fata unui mic restaurant bucurestean. In vitrina vad un afis cu urmatorul text: "De la 12 la 16, dejunul cu numai 3 lei." - O sa intram aici - zice Talent. Sa mananci pe timp de criza patru ore pentru 3 lei nu-mi pare scump! Dupa o masa copioasa, cei doi se urca intr-un autobuz si-l intreaba pe soferul Ilie Tambalau daca este multumit de serviciul lui. - Nu. Castig pentru munca asta foarte putini bani, stau prea mult in picioare si am varice, am familie numeroasa, nevasta imi este bolnava... si am fost trimis si in concediu fara plata 10 zile. - Vai, sarmane - exclama tulburat primul ministru Talent. Trebuie sa fac neaparat ceva pentru dumneata. Uite, am gasit, mai perforez doua bilete! In drum spre Palatul Victoria, Tica Talent se impiedica de un cersetor neglijent. Cu sentimentul vinovatiei, primul ministru se ofera totusi sa-i dea o suta de lei. Cersetorului ii scapara ochii de speranta: - Spuneti-mi, treceti des pe aici, domnule? Tica Talent da aprobator din cap. Cei doi soti se opresc in statia de taxiuri. Doamna il intreaba pe soferul de taxi: - Pana langa Universitate, cat m-ar costa? - Cinci lei, doamna! - Si daca il luam si pe sotul meu cu noi, atunci cat ma va costa? - Tot atat, spune soferul. Doamna se uita la Tica Talent cu o umbra de dispret: - Vezi, degeaba esti prim-ministru, ti-am spus mereu ca tu nu valorezi nimic! Isi umezi buzele si tacu. Stateau amandoi fata in fata, iar chipul ei parea de marmura laptoasa, infrunzit de ochii clari, cu genele rimelate catifelat... Dint