Născut în 1944 la Oradea, la 24 decembrie 1944, dar stabilit în Timişoara, absolvent al Facultăţii de Construcţii, Bela 'Kamo' Kamocsa a înfiinţat, cu Nicu Covaci, grupul Sfinţii, devenit ulterior Phoenix, ceilalţi 'sfinţi' fiind Florinel 'Mony' Bordeianu, Pilu Ştefanovici şi Claudiu Rotaru.

Printre marile hituri se numără "Hei tramvai" ("Vremuri"), "Canarul", "Nebunul cu ochii închişi" etc. După plecarea lui Mony în SUA, Kamo "a schimbat rock-ul cu jazz-ul" - după cum însuşi a declarat atunci. Aflăm de la Moşu' Lungu ce 'traiectorie' muzicală a avut Kamo, în continuare. La început s-a alăturat, ca chitarist bas, pianistului Paul Weiner şi toboşarului Pupa Hromadka într-un faimos trio al acelei perioade (devenit quartet prin asocierea flautistului Liviu Butoi, în această componenţă fiind înregistrat LP-ul Electrecord "Spirale").

Grupul purta şi numele Gramofon, care, în a doua jumătate a anilor '70, a funcţionat în formula Doru Apreotesei - instrumente electronice cu claviatură, Liviu Buoi - flaut, Mişi Farcaş - tobe şi desigur, Bela Kamocsa - chitară bas. Din 1981, începe să evolueze ca solist vocal şi chitarist, în duo cu bass-istul Johnny Bota. Cu acelaşi coechipier de care îl leagă o lungă prietenie şi o fructuoasă colaborare, Kamocsa a întemeiat în 1988 Bega Blues Band, celor doi componenţi de bază alăturîndu-li-se, pe parcurs, o serie de muzicieni precum Mircea Bunea - chitară, Mirel Butoi - tobe, Toni Kühn - claviaturi, Veronica Luţă - vocal. Ei şi-au înscris numele pe primul CD al formaţiei (şi în acelaşi timp primul album de blues din România) intitulat "Blues de Timişoara", lansat în ianuarie 1996. De atunci, grupul a activat fără întrerupere, în ţară şI peste hotare în Germania, Franţa, Ungaria.

În ultima vreme Bega Blues Band s-a 'stabilizat' în formula Bela Kamocsa, Johnny Bota şi Lică Dolga - tobe, trio care a realiza