Astăzi, 15 ianuarie, când instituţiile culturale şi educative organizează evenimente cu prilejul aniversării naşterii lui Mihai Eminescu, criticii literari deplâng monotonia manifestărilor. An de an, la 15 ianuarie, în România au loc festivităţi dedicate celui mai important poet român, care perpetuează tradiţionala „formă fără fond“, fără a găsi forme noi de manifestare.

CITIŢI ŞI: Galaţi: Autorităţile se pregătesc pentru Ziua lui Mihai Eminescu

Scriitorii buzoieni au lansat trei cărţi dintr-un foc

Buzău: Manifestările dedicate lui Eminescu, afectate de gripa nouă

La solicitarea ziarului „Adevărul", criticii literari Nicolae Manolescu, Dan C. Mihăilescu, Alex. Ştefănescu şi Ion Bogdan Lefter oferă viziunea lor asupra acestor sărbătoriri.

„La noi totul e formal"

Criticul literar Nicolae Manolescu este de părere că „manifestările obişnuite sunt, din nefericire, formale şi neinteresante. În loc să ni-l apropie pe Eminescu şi să ne facă să-l citim, ni-l fac mai antipatic".

Specialistul adaugă: „Asemenea aniversări au loc în toate ţările, dar sunt consistente. Un autor sărbătorit înseamnă ediţii noi ale operei sale, biografii, publicarea de scrieri inedite, simpozioane universitare şi academice. Se face tam-tam cu lucruri care pot atrage atenţia. La noi totul este formal. Avem nevoie de substanţă."

Dan C. Mihăilescu este, după propria declaraţie, adeptul introducerii unui element de normalitate în manifestările aniversare: „Dacă vrem să avem un Eminescu aniversar cât mai normal, fără festivismul păgubos din ceauşism, apoi tocmai pe Ceauşescu - adică Nimicul - trebuie să-l extragem din trupul statuii eminesciene. Să vorbim cât mai puţin şi să facem infinit mai mult", sugerează criticul literar.

„Instituţiile de cultură (edituri, Ministerul Culturii, ICR, mass media ş.a.), istoricii literari, Şcoala şi Biserica să evit