Cînd principala convingere a reprezentanţilor din Executiv e lipsa totală de convingere că au vreun proiect de ieşire din criză, atunci recurgerea la modelele standardizate e o soluţie la îndemînă. Stephen Young, un nou gînditor de referinţă din istoria ideilor, a fost la Bucureşti. Nici un politician nu a catadicisit să-l întîlnească. El este prodecan al Facultăţii de Drept de la Harvard. Mai mult, e preşedintele Caux Round Table, un forum al iniţiaţilor din economie. Cine e interesat poate să-l mai întîlnească la Curtea veche. La editură-n poartă sînt tomuri din scrierile sale. Volumul Capitalismul moral - o reconciliere a interesului moral cu binele public nu este un demers galopant prin memoria diferitelor culturi, o lucrare de sinteză, ci o colecţie de cărţi-argument pentru ieşirea din criză. Criza din America a dus la suprafinanţarea băncilor de către stat. „Comunismul nu a reuşit să distrugă Wall Street-ul; capitalismul a putut. Adam Smith l-a învins pe Karl Marx“, este de părere Young. Şi ce-i de făcut? Cum poate fi readus un muribund de la groapă? „A murit răpus de propriile excese, precum John Belushi, Jimi Hendrix, Janis Joplin ori Jim Morrison.“ Ce urmează? Caux Round Table a emis un set de principii: renunţarea la lăcomie, împărţirea bunăstării, transparenţa decizională şi renunţarea la goana după înavuţire cu orice preţ. Timpul pentru sumă nulă (unul cîştigă şi celălalt pierde) a apus, consideră gînditorul britanic. Sigmund Freud asocia banii personalităţii anale. Acumularea de averi ducea la cîştigarea puterii. Acum, zice Young, există căi mult mai persuasive de dobîndire a poziţiilor ierarhice: prin înţelegere şi valorizarea bunurilor. La ora de socialism ştiinţific, ţin minte şi acum, tovarăşa mea de la Liceul „C.D. Loga“ din Timişoara, ne postula guraliv-imbecil că în comunism nu va mai fi nevoie de bani. Am ridicat două degete şi am întreba