De data asta nu ne-am făcut de baftă, aşa cum mai avem noi obiceiul, din când în când. Nu spun, Doamne fereşte, că Leonard Orban nu ar fi fost un birocrat european competent. Ba din contră. Dar Dacian Cioloş reuşeşte să aducă la un loc competenţa pe domeniul pe care a fost desemnat pentru funcţia de comisar, agricultura (Orban, totuşi, nu avea nici o legătură cu multilingvismul), competenţa de om politic şi experienţa instituţiilor europene. Audierea sa în comisia pentru agricultură a Parlamentului European s-a încheiat cu aplauze “ca la Oscar” – conform europarlamentarului Gigi Becali (asta ca să ne aducem un pic aminte cu cine ne facem de baftă pe la Bruxelles şi Strasbourg ). “Suntem foarte bucuroşi şi mulţumiţi de răspunsurile dumneavoastră. Nu ştiu câţi dintre comisari au primit la sfârşitul audierilor aplauze atât de călduroase”, a spus preşedintele comisiei, Paolo de Castro, fost coleg cu Cioloş în Consiliul european al miniştrilor agriculturii.

Sunt curioasă ce impresie şi-o fi făcut Adrian Severin, cel care a luptat din răsputeri ca Cioloş să nu mai rămână propunerea României pentru postul de comisar, sperând poate într-o nominalizare a sa, în schimb, pentru un post executiv european.

E drept, europarlamentarii care au vrut să îi bage beţe în roate lui Cioloş nici nu se pricepeau foarte bine la domeniu. Britanicul care i-a reproşat că în 2002 nu s-au accesat banii europeni pentru agricultură în România s-a blocat când Cioloş i-a atras atenţia că atunci primeam doar fonduri SAPARD.

Ce reţin eu drept esenţial din prezentarea făcută de Cioloş: producătorul agricol va fi protejat de Uniunea Europeană, dacă Cioloş va reuşi să îşi impună viziunea asupra Politicii Agricole Comune. Între metodele prevăzute în acest scop se numără păstrarea unui buget mare pentru agricultură, favorabil până la urmă situaţiei din România şi din Franţa (ţara