Au trecut şi alegerile prezidenţiale, iar primarii au cam rămas fără miză în solicitarea de fonduri pentru finanţarea proiectelor lor. Mulţi dintre ei se tem că parlamentarii care răspund de colegiile din care fac parte, nu vor mai fi interesaţi de problemele comunităţilor pe care le conduc.

Am întâlnit şi primari PSD, PNL, dar şi PD-L, care se tem că aleşii noştri, care menţin relaţia dintre Bucureşti şi teritoriu prin activitatea lor parlamentară şi politică, nu vor mai avea ochi şi urechi pentru problemele ce frământă administraţiile locale. Mulţi primari PSD se tem că pierderea alegerilor de către PSD le va afecta proiectele. Câţiva nu prea au motive să se teamă pentru că au fost sprijiniţi de către miniştri PD-L şi în guvernarea trecută. Oricum ar fi, pesediştii îşi pun speranţa în Consiliul Judeţean, şi în accesarea fondurilor europene, astfel încât să arate electoratului că a rămas ceva în urma mandatului lor. Primarii liberali se tem de faptul că vor fi, spun unii, la fel de ignoraţi ca pe vremea când ai lor erau la putere. Alţii speră ca ai lor să facă parte din arcul guvernamental pentru a le deschide nişte uşi pe la Bucureşti. Cei care fac parte din această categorie îl condamnă pe Crin Antonescu pentru că le-a refuzat şansa la o mai bună promovare a interesului comunităţilor conduse de liberali, prin respingerea ofertei PD-L de a alcătui o guvernare de dreapta.

Dar am văzut şi primari pedelişti care se tem că parlamentarii nu vor mai veni aşa de des prin sate cum veneau înainte de alegeri. Oricum ar fi, prima şansă a tuturor primarilor de a face ceva care să se vadă cu adevărat în comunităţile lor rămân fondurile europene. Unii au pierdut deja trenul finanţării din sesiunile de până acum şi stau cu proiectele pregătite căutând surse de finanţare. Toţi aşteaptă votarea bugetului, pentru ca apoi să ia drumul Bucureştiului pentru a bate pe la uşi