Daca, in veacul al XIX-lea, ai nostri tineri invatau la Paris "la gat cravatei cum se leaga nodul", acum, tinerii dar si mai putin tinerii nostri au prilejul sa deprinda nu doar arta nodului (pentru ca este o arta), ci intreg misterul accesoriului numit cravata, aici, la Bucuresti. Mai precis, la Muzeul National de Arta al Romaniei (MNAR).
In decembrie si ianuarie, cu prilejul implinirii a 130 de ani de relaţii diplomatice italo-române, MNAR şi Ambasada Italiei la Bucureşti deruleaza, in Rotonda Salii Auditorium, expoziţia "Noduri italiene. Cravata - evoluţie, limbajşi stil". Realizata de Asociatia Colosseum din Roma, expozitia prezintă 150 de cravate, 10 costume bărbăteşti din diferite epoci şi o bogată documentaţie explicativă ce ilustrează evoluţia istorica cravatei in cadrul modelor vestimentare, de la eşarfa innodată din secolul al XVII-lea până in zilele noastre, dar si evolutia stilistica a acestui accesoriu. De ce tocmai Italia este amfitrionul si calauza acestei excursii atat de speciale in moda? Pentru ca, ne spun organizatorii, "cravata reprezintă azi unul dintre simbolurile inconfundabile ale stilului rafinat şi exclusivist Made in Italy". Cum s-a ajuns aici?
Pana nu demult, istoricii modei sustineau in unanimitate ca inventatorii "panzei" de purtat la gat erau (iata ca lucrurile se leaga, intr-o graitoare acolada temporala) romanii. Mai precis, soldatii romani. Marturie stau basoreliefurile de pe Columna lui Traian (113 d.Hr.), care ii infatiseaza pe bravii legionari purtand infasurata in jurul gatului o esarfa numita focalium. Inainte de a avea o functie practica (aceea de a-l feri de frig pe purtator), focalium-ul era o marca distinctiva a statutului de razboinic (chiar daca Seneca, Horatiu sau Quintilian sustineau ca panza respectiva reprezenta un accesoriu frivol, care nu conferea deloc virilitate).
Iata insa c
