Anunţul gigantului informatic Google că va înceta să cenzureze rezultatele returnate de versiunea chineză a motorului de căutare a fost catalogat ca o declaraţie de război împotriva cenzurii operate de Beijing. Dincolo de retorica drepturilor omului şi a libertăţii de exprimare, Google are câteva motive strategice pentru care îşi evaluează retragerea de pe piaţa chineză.

Ediţia online a săptămânalului german Der Spiegel a subliniat-o cu o oarecare ironie: nu se întâmplă foarte des ca trecătorii să depună flori în faţa sediului unei multinaţionale care valorează miliarde de dolari. Giganţii capitalismului mondial nu prea inspiră sentimente pozitive.

Şi totuşi, câteva scene cu iz de comemorare s-au răspândit pe glob miercuri. La Beijing, acolo unde reduta comunismului pare indestructibilă, oamenii s-au oprit în dreptul sediului Google pentru a depune flori şi bileţele de mulţumire.

La începutul săptămânii, oficialii motorului de căutare anunţaseră că vor înceta să cenzureze rezultatele returnate de versiunea chineză a Google, indiferent dacă acest lucru le va aduce expulzarea de pe piaţa asiatică. Decizia a venit pe turnanta unor atacuri informatice asupra serverelor de email ale companiei, informaţiile indicând că s-ar fi încercat violarea corespondenţei electronice întreţinute de activiştii pentru drepturile omului din China.

„Un atentat împotriva libertăţii de expresie”, au clamat majoritatea vocilor occidentale. Ceva s-a pierdut însă din vedere. Atacul informatic n-a vizat doar serverele din China ale Google, ci şi computere din SUA. Cu alte cuvinte, agresorii, localizaţi pe teritoriul statului asiatic, au încercat să sustragă date cu privire la chestiuni interne ale gigantului informatic american.

Google, remuşcări sau prudenţă?

Tentativa e cu bătaie lungă: vorbim, practic, de încercarea un