FMI vrea să rupă tradiţia cheltuielilor hazardate, punând Finanţele sub supravegherea unui Consiliu Fiscal. Având însă rol consultativ, instituţia are şanse să devină doar una decorativă. Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional că, până în martie, va primi votul Parlamentului pe Legea responsabilităţii fiscale. Proiectul actului normativ a fost aprobat de Guvern la sfârşitul anului trecut şi încearcă să pună câ
FMI vrea să rupă tradiţia cheltuielilor hazardate, punând Finanţele sub supravegherea unui Consiliu Fiscal. Având însă rol consultativ, instituţia are şanse să devină doar una decorativă.
Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional că, până în martie, va primi votul Parlamentului pe Legea responsabilităţii fiscale. Proiectul actului normativ a fost aprobat de Guvern la sfârşitul anului trecut şi încearcă să pună cât de cât ordine în cheltuirea banilor publici şi, mai ales, să facă procesul bugetar mult mai transparent. Un rol important ar trebui să îi revină Consiliului Fiscal, format din cinci membri numiţi de instituţii independente, care ar urma să facă analize, recomandări şi evaluări privind activitatea Ministerului Finanţelor. Ministrul Sebastian Vlădescu a declarat că atâta timp cât acest for va fi alcătuit din reprezentanţi de marcă, opiniile acestuia sunt bine-venite.
Pe de altă parte, Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), una dintre instituţiile care vor nominaliza un membru în Consiliu, spune că deşi are rol consultativ, opiniile emise de acest for vor avea greutate. „Salut iniţiativa creării acestui Consiliu, mai ales că din el face parte şi ARB, ai cărei membri aduc o treime din veniturile bugetare. Sunt convins că Guvernul va da importanţă analizelor Consiliului”, a afirmat Gheţea. Conform reprezentanţilor Ministerului Finanţelor, cererea FMI d
