După ce au arat o parte dintre rampele de gunoi „neconforme“, primarii din Dolj îi sfătuiesc pe oameni să-şi depoziteze resturile în curţi sau la „capul locului“ până la aplicarea proiectului de gestiune a deşeurilor. Între timp, alte mormane de deşeuri apar la marginea satului.

Doljul se laudă de ceva vreme cu un proiect de gestionare a deşeurilor finanţat european, estimat la 40 de milioane de euro, cum alte judeţe n-au: staţii de sortare şi compost, rampe în toate comunele, serviciu de transport specializat, depozitare în rampa ecologică de la Mofleni, ba chiar şi sisteme individuale de compost, pe care doljenii le pot utiliza în curte. Până la derularea acestuia însă, localităţile judeţului au ajuns cum alte judeţe nu sunt! Cele mai multe rampe de gunoi neconforme erau încă folosite aici la sfârşitul anului trecut, iar pe lângă acestea au apărut şi altele. Unele primării le-au mai camuflat, conform legii şi de frica amenzilor Gărzii de Mediu, dar nu au construit nimic şi nici nu au încercat soluţii în afara programului deocamdată virtual al gestionării deşeurilor, sfătuiţi să aştepte aplicarea acestuia. Cu mici excepţii. Astfel, ceea ce în vara trecută părea greu de crezut, la începutul noului an chiar se întâmplă: oamenii sunt înştiinţaţi oficial să-şi ţină gunoiul în gospodărie, să-l pună la fermentat, să-l folosească în diverse treburi, cum ar fi „focul la cazan“ ş.a.m.d.

„Am închis platformele pe care le aveam. Oamenii duc o parte din gunoi la câmp, la capul locului, cu căruţele sau cu remorcile şi îl împrăştie. Alţii îl fac compost şi îl ţin să-l folosească la grădini. Acum, mai sunt peturile alea şi alte ambalaje. Pe alea pot să le folosească la foc, la cazan. Şi gata! La ţară gunoiul are întrebuinţări“, povesteşte primarul din Bârca, Marin Popa. Care ne mai şcoleşte cu procesul obţinerii pământului hrănitor pentru plante, din coji de carto