La nici 7 ani Alexandrei îi e dat să aştepte o zi de hotar. Ziua de 1 mai 2010 va fi una a speranţei sau a disperării cele mai crunte. Atunci, fetiţa cu ochi din altă lume şi cu zâmbet senin, va şti dacă se pregăteşte pentru a-şi serba ziua de naştere de peste două săptămâni sau dacă-şi va aştepta sentinţa dată de boala grea: leucemie.

Viaţa Alexandrei se întorsese spre soare. Plecase de un an cu mama ei în Grecia, se integrase bine la grădiniţă. Când a început şcoala nici nu s-a mai gândit că n-o să se mai simtă în largul ei, că mama ei o să fie iar tristă, ca în primele zile când eşti printre străini. A fost nevoie de o formalitate pentru ca lumea abia aşezată a copilului să se prăbuşească. Pentru a putea urma cursurile de educaţie fizică la şcoală, Alexandra trebuia să prezinte o adeverinţă cum că nu are nici o problemă de sănătate. Un control de rutină, făcut la nici trei luni de la începutul anului şcolar, a scos la iveală nişte nereguli. Modificările anumitor parametrii au trezit suspiciunea medicilor care, din aproape în aproape, din analiză în analiză, au ajuns la o cumplită concluzie: leucemie.

MIRACOLUL PE CALE SĂ SE ÎMPLINEASCĂ

Mama Alexandrei, Elena Livadaru, şi-a luat copilul şi s-a întors în ţară. Nu mai putea face faţă cheltuielilor. Când medicii i-au spus că viaţa Alexandrei depinde de o sumă enormă de bani, a cuprins-o disperarea. De unde să facă rost de 130.000 de euro? Pentru fetiţă însă a decis să lupte până la capăt şi nu s-a sfiit să ceară ajutorul semenilor. Şi oamenii i-au întins mâna de ajutor aşteptată. Până acum, în conturile de la bancă s-au strâns 33.000 de euro. Suficienţi pentru

a plăti căutarea unui donator în Registrul Internaţional al Donatorilor, căutare ce costă 21.000 de euro. Mai sunt necesari încă 110.000 de euro pentru transplant şi tratament.

PUŢIN CĂTE PUŢIN SE FACE DIFERENŢ