- Cultural - nr. 461 / 16 Ianuarie, 2010 Domnul nepereche al culturii romane, printul cel fara de prihana al poeziei nationale, atata vreme cat vom dainui in istorie si cat _ noi, romanii _ vom rezista vitregiei vremurilor si celei a tuturor neprietenilor vanturati de raza tuturor vanturilor, va ramane Mihai Eminescu. Nu este, asadar, intamplator ca impozanta sa personalitate a devenit un mit si a generat un adevarat cult pentru intreaga suflare cu adevarat romaneasca, indiferent daca ea se gaseste intre fruntariile Romaniei sau intre cele _ doar de suflet _ ale romanismului, dezbinat, destramat si destarat prin granite ce pun hotar ghimpat intre frati. Fireasca ar fi, fara umbra de indoiala, evocarea perpetua (iar nu doar la date aniversare)a purtatorului nostru intru eternitate, prin verbul poetic, dar si al gazetarului care, se pare, a platit cu insasi existenta terestra verticalitatea si probitatea profesionale. Si pentru ca a avut soarta ingrata a oricarei constiinte lucide, cu atat mai mult merita consideratia si dragostea noastra. Exista, insa, in postdecembrista ciumata epoca, destui guresi panglicari intr-ale cuvintelor si minidocti pusi pe demolarea spiritului romanesc si care incearca sa minimalizeze, sa demoleze creatia si gandirea eminesciene, tocmai pentru ca ele sunt o esenta si sunt esentiale pentru sufletul natiunii noastre. Acesti indivizi din ticalosita vreme de acum, pot jubila: pot sa bifeze inca o "victorie", pentru ca acolo sus (nu in Ceruri, ci la Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii!) cineva a avut ideea de a reboteza Concursul de Limba si Literatura Romana "Mihai Eminescu" in Concursul de Limba, Comunicare si Literatura "George Calinescu". Si asta tocmai acum, cand sarbatorim 160 de ani de la nasterea Poetului National! Cu ce vei fi pacatuit, "badie Mihai", de esti inlaturat de pigmei nu de-o schioapa, ci din cei pe care nu-i pot