Doar 600 de angajaţi de la stat, din cei 4.000 care beneficiază şi de leafă, şi de o pensie mai mare, au renunţat la banii de bătrâneţe pentru a-şi păstra jobul în sistemul public, potrivit datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii (CNPAS). Sursa: Agerpres
Asta înseamnă că doar 15% dintre angajaţii cu pensii peste 1.693 de lei, plafonul stabilit de lege, au ales să-şi păstreze locul de muncă.
Majoritatea bugetarilor pensionari, 75%, au optat pentru pensie, ceea ce înseamnă că valoarea acesteia este mai mare decât leafa de la stat. În această socoteală nu intră însă şi cei care lucrează pe bază de mandat - consilierii locali şi judeţeni, parlamentarii, primarii, Avocatul Poporului sau magistraţii Curţii Constituţionale -, care au dreptul să-şi cumuleze pensia cu salariul.
Până pe 9 decembrie 2009, bugetarii pensionari au fost obligaţi să anunţe ce aleg, după ce executivul a interzis, prin lege, cumulul salariului cu o pensie mai mare decât salariul mediu pe economie.
Potrivit CNPAS, din cele 602 persoane care au renunţat la pensii, 228 sunt din Bucureşti şi 380 din restul ţării. Ca domenii, în top se află sănătatea (215), educaţia (125) şi societăţile cu capital de stat (59).
Datele CNPAS nu se referă însă şi la angajaţii din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care au case de pensii separate.
La Ministerul Apărării, de exemplu, doar 336 de angajaţi aveau şi pensii mai mari de 1.693 de lei. Dintre aceştia, cei mai mulţi, aproape 200, au optat pentru pensie, iar aproximativ 140 de persoane au ales salariul.
DISPONIBILIZĂRI
Bugetari şomeri
Pe de altă parte, o analiză realizată de Alianţa Bugetarilor Sed Lex sus ţine că peste două treimi din posturile pe care executivul vrea să le restructureze sunt neocupate. „Din cele în jur de 97.0