În câteva luni voi împlini 16 ani. Traversez, ceea ce oamenii de specialitate numesc pubertate. Conform cărţilor de fiziologie ar trebui să am o alimentaţie echilibrată, mare grijă cum îmi organizez timpul şi alte lucruri în genul acestora. Ştiu însă că dezvoltarea şi creşterea organismului nu presupun doar să beau lapte şi să mănânc legume, carne, dulciuri sau mai ştiu eu ce alte alimente benefice corpului meu.
Creşterea şi dezvoltarea organismului nu înseamnă doar să te faci mare. Fiinţa umană nu este alcătuită doar dintr-o grămadă de muşchi acoperită cu piele, care este aşezată pe un schelet. Cele două procese presupun mult mai multe schimbări decât cele fizice, iar "îmbătrânirea" noastră aduce odată cu ea multe responsabilităţi care nu se mai reduc doar la a duce gunoiul ori la spălatul vaselor.
A fi matur nu înseamnă să ai buletin şi să crezi că acesta îţi conferă multe drepturi. A fi matur nu înseamnă să aştepţi cu disperare o anumită vârstă de la care să te apuci de fumat, băut, de ce nu droguri ori să-ţi pierzi virginitatea. Nu eşti mai presus decât nimeni dacă la 14 ani ai iubit de 22. Asta o pot face şi eu, o poate face oricine. E nevoie de câteva sinapse pentru a afla locul potrivit în care să cauţi. Eşti însă cu mult mai sus decât ceilalţi dacă îţi conştientizezi propriile forţe, dacă eşti capabil să te autoevaluezi şi să îţi stabileşti prin urmare o cale în viaţă.
Sincer? Îmi este milă că în secolul 21 fetele se consideră mature dacă au parte de toate cele de mai sus plus un număr mare la cupă. Îmi este milă de ele că se amăgesc de la vârste mult prea fragede cu dragostea adevărată, însă şi de băieţii de 22 de ani care, neavând succes la fete de vârsta lor se multumesc cu puştoaice.
Calităţile interioare, cele care evidenţiază cu adevărat bărbaţii şi femeile în societate, sunt de cele mai multe ori ignorate or
