Anul trecut, aproape 1.000 de gălăţeni şi brăileni au depus dosare pentru contracte de muncă în străinătate. Solicitanţii de locuri de muncă în Uniunea Europeană provin din rândul şomerilor sau al angajaţilor care nu mai au siguranţa locului de muncă.
Pe fondul situaţiei actuale, determinată de criza economică, în contextul căreia piaţa muncii se confruntă cu disponibilizări masive de personal şi o ofertă redusă de locuri de muncă, gălăţenii şi brăileni aleg să plece pentru a munci în străinătate.
Foarte puţini pleacă însă cu forme legale de muncă, majoritatea preferând să muncească la negru.
De pildă, în 2009, în Galaţi, doar 124 de persoane, din care 19 cu studii superioare, şi-au depus dosare pentru a munci în străinătate.
Dacă în ultimii ani, cea mai mare ofertă de locuri de muncă aunţată de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, prin intermediul reţelei EURES, erau în domeniul agricol, în Spania, între timp, oferta s-a diversificat.
"Din cei 124 de gălăţeni, care au depus dosare, cei mai au mulţi optat pentru meserii precum: zidar, fierar betonist, prelucrător prin aşchiere, şofer, electrician, sudor sau bucător. Sunt şi 19 persoane cu studii superioare care au reuşit să-şi găsească joburi în industria alimentară, metalurgie, inginerie mecanică, contabilitate şi IT", ne-a declarat purtătorul de cuvânt al AJOFM Galaţi, Nicoleta Harţegan.
La mare căutare sunt medicii
Nemulţumiţi de salariile pe care le primesc imediat după rezidenţiat, dar şi de condiţiile de muncă sub orice critică, tot mai mulţi medici tineri migrează în străinătate.
Potrivit preşedintelui Colegiului Judeţean al Medicilor, prof. dr. Dumitru Cristea, anul trecut, din Galaţi au plecat 30 de doctori, 12 chiar de la noi din municipiu. Cel mai mare câştig salarial lunar poate fi încasat de medici în spitale din din Marea Britanie, Danemarca
