Foarte mulţi actori de teatru fac acupunctură la „Domnul Ţu”, un chinez de 68 de ani. Seara, el se transformă în maestru de arte marţiale. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu

Domnu’ Ţu, cum îi zic românii, sau Zhu Rong Fu, pe limba conaţionalilor săi chinezi, e de mai bine de 11 ani o atracţie exotică. Vin oamenii la el ca pe vremuri la Petrache Lupu.

În cabinetul său de pe Şoseaua Ştefan cel Mare, situat exact în dreptul ieşirii din Pasajul Obor, pe mâna dreaptă spre Lizeanu, se face coadă în fiecare zi începând de la opt jumate dimineaţa pâna seara, la şase. Vin oamenii să-i înţepe cu ace, să-i afume cu ierburi, să le maseze ciolanele bolnave sau să-i ardă cu ventuze.

La medicii români n-au găsit alinare şi, de frica bisturiului, vin la domnul Zhu să-i facă bine. Unii au venit în scaunul cu rotile şi au plecat după două şedinţe pe picioare. De atunci, revin constant şi îşi aduc şi rudele sau prietenii cu beteşuguri la care doftorii românii n-au leac.

În plus, medicul chinez mai are o specializare. E profesor de Wu Shu, varianta de concurs a popularului Kung Fu. Are agilitatea unei pantere. Încă ceva, domnu’ Zhu împlineşte, pe 14 aprilie, 68 de ani.

„Doctorii noştrii ştiu numai cu cuţitul”

„Dacă mergeam la un medic clasic, de pe la noi, mă punea în ghips şi mă trecea la repaos!”, se destăinuie Paul Cimpoieru, unul dintre actorii din trupa lui Dan Puric.

„Acum pot să-mi fac meseria şi să mă şi trateze”, spune cu satisfacţie actorul de numai 31 de ani care, la un spectacol a căzut în umăr. Se tratează de traume ligamentare şi întărire musculare. Stă ca un bebeluş la alăptat în timp ce doctorul din Shanghai îl capsează pe spinare cu ace minuscule şi îl arde pe umăr cu ventuze din bambus.

Cunoştiinţa s-a făcut în timpul unei colaborări între trupa lui Dan Puric şi maestrul în