Recesiunea a zguduit mediul financiar international si a schimbat echilibrul economic dintre marile puteri, lasand in urma ei cicatrici adanci, dar si vedete noi. Centrele financiare traditionale au slabit, in timp ce altele, care asteptau lacome sa le fure afacerile, au profitat si au preluat avantajul.

Daca nu primeau ajutoarele colosale din partea guvernelor, finantistii din SUA si Marea Britanie probabil ca nu si-ar fi revenit, scrie revista Entrepreneur. Masurile luate pentru revenirea lor nu au insemnat, insa, intoarcerea in varful piramidei, ci doar pastrarea lor in picioare.

In acelasi timp, in jurul lumii, centre regionale ca Toronto, Shanghai, Singapore sau Zurich inregistrau profituri explozive si deveneau lideri financiari globali.

New York si Londra nu vor disparea de pe harta financiara a lumii, dar, pe masura ce puterile occidentale vor pierde din putere, bancile isi vor indrepta atentia mai degraba spre Hong Kong si Sao Paolo.

Toronto este un urias bland care s-a concentrat mai mult pe economia Canadei. Acum incearca sa schimbe acest lucru si si-a propus sa devina unul dintre cele doua mari centre finaciare din America de Nord si unul dintre primele cinci ale lumii.

La nivel regional, Toronto este deja un jucator important, al treilea din America de Nord dupa New York si Chicago, in ceea ce priveste numarul de oameni din sistem si profit. De asemenea, Bursa din Toronto este a treia ca marime din America de Nord si a opta in lume in functie de capitalizarea de piata. Taxele ar fi singurul dezavantaj.

Luxemburg este un paradis fiscal exotic cu reguli privind secretul bancar asemanatoare celor din Elvetia. Micul oras se lauda ca este al doilea loc preferat pentru fondurile de investitii din lume dupa SUA, principala piata de reasigurare din Uniunea Europeana si primul centru bancar pri