Aproape un sfert din populaţia României risca să treacă sub pragul sărăciei la sfârşitul anului 2008, situaţia fiind mai gravă numai în Letonia, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene, 17% dintre cetăţeni erau afectaţi de lipsuri materiale, potrivit unui studiu Eurostat. Ţările cu cele mai mari rate de risc de sărăcie (număr de locuitori care trăiesc aproape de pragul sărăciei raportat la totalul populaţiei) au fost, în 2008, Letonia (26%), România (23%), Bulgaria (21

Aproape un sfert din populaţia României risca să treacă sub pragul sărăciei la sfârşitul anului 2008, situaţia fiind mai gravă numai în Letonia, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene, 17% dintre cetăţeni erau afectaţi de lipsuri materiale, potrivit unui studiu Eurostat.

Ţările cu cele mai mari rate de risc de sărăcie (număr de locuitori care trăiesc aproape de pragul sărăciei raportat la totalul populaţiei) au fost, în 2008, Letonia (26%), România (23%), Bulgaria (21%), Grecia, Spania şi Lituania (20% fiecare), în timp ce statele membre cu cele mai scăzute rate au fost Cehia (9%), Olanda şi Slovacia (11% fiecare), Danemarca, Ungaria, Austria, Slovenia şi Suedia (12% fiecare), se arată într-un comunicat publicat vineri de Eurostat.

Riscul de sărăcie este un indicator relativ, iar criteriile de stabilire a pragului sărăciei variază semnificativ de la o ţară la alta, notează Biroul de Statistică al UE.

Sărăcia made in România: mese fără carne şi case neîncălzite

Datele sunt calculate la nivelul anului 2008, dar indicatorul a avut o evoluţie stabilă în ultimii 5 ani în UE, menţinându-se la 16-17%. Cu toate acestea, 2009 a fost marcat de criza economică mondială, iar experţii nu sunt prea optimişti în ceea ce priveşte scăderea şomajului şi relansarea economică nici pentru 2010.

Astfel, 23% dintre români trăiesc la marginea sărăciei, dintre care 33% minori (0-17 ani), 1