Reducerea ratei dobanzii de politica monetara, lichiditatea din piata si dobanzile istoric scazute creaza premisele ca bancile sa reia creditarea economiei. In lei. Dincolo de zig-zagul previziunilor de curs, ce baleiaza acum, in functie de strategia de atac, intre sub 4 lei pe euro, pana la aproape banala cota de 4,6 lei pe euro anvizajata de Danske Bank, este clar ca asistam la o reasezare in jos a dobanzilor.
De unde pana dupa alegerile prezidentiale, previziunile de depreciere a leului dominau net in rapoartele analistilor, acestia au executat un stanga-imprejur destul de ametitor. Si-acum prezinta leul atractiv pentru carry-trade…Aparent paradoxal, aceasta schimbare de viziune a coincis cu decizia BNR de a reduce rata de politica monetara, miscare ce, dupa manual, ar trebui sa nu conduca la aprecierea leului. De ce se-ntampla totusi?
Nivelul cursului de schimb valutar si al dobanzilor din piata de la inceputul anului in curs nu arata numai o modificare de perceptie a investitorilor fata de economia romaneasca, ci este si rezultatul unei schimbari de macaz in tactica speculatorilor in piata.
Desigur, instalarea unui guvern legitim, adoptarea bugetului pe 2010, si pe cale de consecinta probabilitatea reluarii in bune conditii a aranjamentului extern, datele statisticii privind ajustarea dramatica a deficitului de cont sunt vesti bune ce pot constitui argumente pentru aprecierea leului. Un motiv mult mai concret insa pare a fi plictisul clientilor unor banci in a astepta sa se implineasca prognozele ce situau cursul la peste 4,5 lei pentru un euro. Pozitiile lungi in valuta trebuie sa fi fost destul de consistente, de vreme ce, la lichidarea lor, dobanzile interbancare s-au prabusit la niveluri sub 4%, nemaiintalnite de vreo 3 ani incoace! Este treaba dealerilor sa aprecieze daca se poate face profit din aceasta stare de fapt in conditiile flot
