România a pierdut 341 de milioane de lei din cauza aprecierii leului. La atât se ridică diferenţele de curs valutar între momentul în care ar fi trebuit să inte tranşa a treia de la FMI şi cotaţiile actuale. Suma acoperă plata pensiilor lunare pentru 465.000 de persoane, în condiţiile în care pensia medie se ridica la 733 lei. Aprecierea leului în faţa euro, până la un nivel record în ultimele 12 luni, de 4,10 lei/euro este motiv de bucurie pentru majoritatea românilor: scad

România a pierdut 341 de milioane de lei din cauza aprecierii leului. La atât se ridică diferenţele de curs valutar între momentul în care ar fi trebuit să inte tranşa a treia de la FMI şi cotaţiile actuale. Suma acoperă plata pensiilor lunare pentru 465.000 de persoane, în condiţiile în care pensia medie se ridica la 733 lei.

Aprecierea leului în faţa euro, până la un nivel record în ultimele 12 luni, de 4,10 lei/euro este motiv de bucurie pentru majoritatea românilor: scad ratele la creditele în valută, iar produsele din import – de la alimente, la electrocasnice şi autoturisme – ar putea să se ieftinească.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre statul român, care este printre puţinii jucători economici care au de pierdut de pe urma aprecierii monedei naţionale. De ce? Pentru că statul va încasa cu întârziere sume mari în valută – aferente tranşei a treia de la FMI-, pe care le va cheltui în lei, pentru finanţarea deficitului bugetar.

În total, statul, prin BNR şi ministerul de Finanţe trebuia să primească, în a doua jumătate a lui decembrie, echivalentul a 2,9 miliarde de euro.

Între timp, moneda naţională s-a apreciat cu aproape 2,6%, de la 4,21 la 4,1 lei pe euro (iar cotaţiile DST au scăzut de la 4,61 la 4,48 lei/DST), ceea ce înseamnă că echivalentul în lei al sumei împrumutate este mai mic.

Cu cât a scăzut suma în lei ce poate fi obţinută din împrumutu