Alegerile partiale pentru colegiul 1 Bucuresti au pus fata in fata trecutul sinistru al politicii romanesti si viitorul ei deprimant. Radu Stroe, activistul comunist, harsit in rele, protectorul securistilor (daca nu chiar unul sintre ei), a concurat cu Honorius Prigoana, beizadeaua inconsistenta si ridicola, cu "pitiponcul" de Doroboanti. A invins zdrobitor, dar fara glorie, Radu Stroe.
Fara glorie, pentru ca prezenta la vot a fost foarte mica, sub 30 %, adica la urne s-au dus preponderent nucleele dure ale PD-L, PNL si PSD.
Fara glorie, pentru ca scorul sau este intr-o oarecare masura rezultatul unui blat intre PSD si PNL, pus la cale de Marian Vanghelie si Andrei Chiliman, spre nemultumirea multor social democrati.
Fara glorie, pentru ca oamenii au fost convinsi, cati au fost convinsi, sa se duca la vot nu de catre Radu Stroe insusi, prin personalitatea si proiectele sale, ci de Andrei Chiliman. Cei care stau in Colegiul 1 stiu ca primarul a luat la pas cartier cu cartier, a organizat intalniri cu electoratul unde a promis, in schimbul votului pentru Radu Stroe, tot felul de proiecte care tin de puterile primariei. Cu alte cuvinte, Radu Stroe a ajuns deputat cu o campanie de primar. Chiar promisiunile sale, privind metroul si parcurile, sunt mai mult proiecte de consilier local.
Cu sau fara glorie, Radu Stroe este totusi un invingator, ceea ce nu se poate spune despre Honorius Prigoana. PD-L este cel care a incasat lectia ce mai aspra care nu face altceva decat sa confirme semnalele de alarma trase de Cristian Preda.
Diferenta dintre cei doi candidati a fost strivitoare, 40 de procente. E drept, a fost o confruntare in fieful lui Andrei Chiliman, intre candidatul unui partid si cel al unei aliante de partide. Dar candidatul PD-L, nu doar ca a pierdut, ci s-a situat sub scorul partidului si a obtinut cu ca