"Aici ajutăm populaţia din Haiti, nu o cotropim", a declarat ministrul francez pentru Cooperare şi Francofonie, Alain Joyandet, referindu-se la întârzierile cu care aeronavele franceze încărcate cu ajutoare aterizează pe aeroporturile din Haiti. De vină, spun francezii, sunt militarii americani care au pus stăpânire pe aeroporturi. Îngrijorat s-a arătat şi ministrul de Externe al Franţei, Bernard Kouchner, care a spus că cea mai importantă este soarta haitienilor, şi nu ambiţia unei ţări sau a alteia ca avionul ei să aterizeze mai repede.

Haitienii au un motiv în plus de disperare, scrie pagina online a publicaţiei Scotsman. Din cauza ambiţiei Statelor Unite de a trimite în Haiti ajutor umanitar sub formă de trupe de puşcaşi marini, ajutoarele umanitare venite din alte colţuri ale lumii parcurg un drum anevoios până la cei care au într-adevăr nevoie de el. Potrivit unor informaţii locale, citate de Scotsman, supravieţuitorii cutremurului devastator duc lipsă acută de hrană şi apă, condiţii în care pot să apară alte boli mortale într-o ţară lovită deja de SIDA, malarie şi tuberculoză.

După ce au ajuns la un consens cu regimul cubanez pentru tranzitarea spaţiului aerian al acestei ţări, Statele Unite au trimis în Haiti 7.700 de puşcaşi marini, dar şi echipamente medicale, medicamente, elicoptere şi maşinării care să contribuie la strângerea dărâmăturilor. Dar după ce forţele americane au refuzat aterizarea unui avion cu ajutoare medicale, ministrul francez al Francofoniei s-a grăbit să vorbească de ocuparea Republicii Haiti de către americani, scrie Scotsman. Aeronava aparţinând organizaţiei Médecins Sans Frontières (Medici fără frontiere) a fost întoarsă din drum, ceea ce l-a făcut pe Alain Joyandet să afirme că Haiti nu este o ţară de invadat.

Infrastructura se află la pământ, poliţia nu face faţă, iar infracţionalitatea este creşter