Vânzarea bijuteriilor de aur pentru a putea face rost de bani tinde să devină fenomen naţional în contextul creşterii cotaţiilor şi adâncirii şomajului. De mai bine de două luni, mai exact de pe 4 nov. 2009, cotaţia aurului pe piaţa internă, calculată de BNR, se menţine peste nivelul de 100 de lei , variind în intervalul 101 lei/gram - 109 lei/gram. Această creştere a cotaţiei aurului „la oficial” s-a propagat şi asupra preţurilor practicate de

Vânzarea bijuteriilor de aur pentru a putea face rost de bani tinde să devină fenomen naţional în contextul creşterii cotaţiilor şi adâncirii şomajului.

De mai bine de două luni, mai exact de pe 4 nov. 2009, cotaţia aurului pe piaţa internă, calculată de BNR, se menţine peste nivelul de 100 de lei , variind în intervalul 101 lei/gram - 109 lei/gram. Această creştere a cotaţiei aurului „la oficial” s-a propagat şi asupra preţurilor practicate de către casele de amanet sau BCR, singura bancă din România care cumpără aur de la populaţie.

Profitând de această oportunitate, unele IFN-uri (Instituţii Financiare Nebancare) s-au adaptat situaţiei şi acordă „credite tip amanet”, la o dobândă de ameţitoare, de 292% pe an, respectiv 0,8% pe zi.

Mai mult de jumătate dintre cei care pun aur la amanet nu îl mai recuperează

Creditele tip amanet presupun împrumutarea unei sume de bani, pe termene foarte scurte - de la câteva zile la câteva luni, contra unei garanţii care poate fi răscumpărată dar care, de foarte multe ori, este abandonată.

„Mai mult de jumătate dintre cei care pun aur la amanet nu îl mai recuperează”, a declarat pentru capital.ro operatoarea unei astfel de „instituţii de credit”. Potrivit acesteia, majoritatea „creditelor” se învârt în jurul câtorva sute de lei, în medie 200-300 de lei, bani pe care cei mai mulţi nu îşi permit să îi returneze, cu dobânda aferentă, astfel că îşi