Omul aleargă pe autostrada cunoaşterii cu o viteză din ce în ce mai mare, fără restricţii legate de viteză. Pe două benzi de circulaţie. Una cu descoperiri în beneficiul umanităţii şi alta îndreptată spre distrugerea ei, conştient sau nu. Oricum, cercetăm viaţa ca pe o ştiinţă, dar este o artă să ştim s-o trăim. Decodificarea codului genetic, făcută nu de mult, nu a rezolvat, după cum ne-am fi aşteptat, misterul adânc al vieţii, ci, dimpotrivă, a declanşat noi întrebări. De fapt, cu cât ştim mai mult cu atât ne dăm seama cât de puţin ştim. Însă atât cât cunoaştem este important, că ne ajută să ştim încotro să ne îndreptăm.
Doctorul Kazuo Murakami, profesor universitar emerit din Japonia, este unul dintre cei mai importanţi geneticieni din întreaga lume. Cercetările sale l-au dus la concluzia că genele nu sunt fixe, ci se schimbă ca reacţie la diverşi factori. Asta înseamnă să nu ne mai plângem când este vorba despre anumite defecte, afirmând că n-avem ce face, nu le putem îndrepta, fiind ereditare. Ereditatea influenţează caracteristicile şi abilităţile individuale, dar nu este determinantă. Un individ fără calităţi de sportiv, practicând sportul cu consecvenţă, va declanşa gene pozitive care vor conduce la îmbunătăţirea tonusului muscular şi a sănătăţii, producându-se totodată şi o dezactivare a genelor sale negative. Un alt factor important al sistemului de activare/dezactivare a genelor este mediul. Atitudinea mentală este însă unul dintre cei mai importanţi factori ai activităţii genetice proprii. De exemplu, conform rezultatului cercetărilor, râsul reduce semnificativ nivelul glucozei din sânge la diabetici, după masă. Emoţiile pozitive pot stimula benefic activitatea genelor. Activările şi dezactivările acestora lucrează într-o perfectă concordanţă.
Fericirea activează gene benefice
Doctorul Kazuo Murakami a ajuns la concluzia,
