Campania pentru turul doi se desfăşoară pe fundalul unei ruine financiare. Indiferent dacă bătălia electorală din 7 februarie va fi câştigată de prorusul Viktor Ianukovici sau de premierul Iulia Timoşenko, Kievul va fi nevoit să ceară ajutorul Moscovei.
Afectată grav de criza economică, de corupţie şi de luptele dintre foştii parteneri de „baricadă portocalie", dar şi de impunerile drastice ale Fondului Monetar Internaţional pentru acordarea unui împrumut, Ucraina va trebui să lase mândria naţională deoparte, să dea dovadă de pragmatism şi să ceară ajutorul „surorii mai bogate", Rusia, scrie „The Wall Street Journal".
FMI a suspendat, pe perioada campaniei prezidenţiale, acordarea unei tranşe de 3,8 miliarde de dolari din împrumutul aprobat de 17 miliarde de dolari, cerând autorităţilor ucrainene continuarea politicilor economice responsabile, lucru destul de greu de pus în practică de un premier aflat în campanie electorală. Fondul s-a arătat totuşi înţelegător şi a vărsat Ucrainei două miliarde de dolari pentru a putea plăti gazele importate din Rusia. Cu toate acestea, vistieria este tot goală. Austeritatea este singura modalitate prin care Kievul poate evita ruina.
Indiferent cine va ieşi preşedinte, va avea o sarcină mai mult decât grea pentru a menţine economic ţara pe linia de plutire. Acest lucru ar fi dificil chiar şi pentru un lider ales pe un val de unitate naţională pentru a face faţă crizei. Această cerinţă nu este valabilă pentru Ucraina, o ţară divizată între estul rusofon şi vestul prooccidental.
Misiune grea pentru viitorul preşedinte
O altă „piatră de moară" de gâtul Kievului este lipsa instituţiilor funcţionale. Aşa cum stau lucrurile acum, controlul asupra Guvernului este împărţit între preşedinte şi Parlament. Această realitate constituţională stă la baza haosului politic din ţară.
Singura soluţie este reforma
