În 2003 Gazeta a aranjat întîlnirea dintre un puşti român cu dizabilităţi înfiat de o familie de englezi şi Adrian Mutu

Sînt oameni în lumea asta care au puterea să şocheze. De fapt, au puterea să fie mai buni ca noi toţi la un loc făcînd un singur gest. Ken şi Doreen, doi englezi care se apropiau de 50 de ani la acea vreme, trec prin România. Era anul 1992. Într-un orfelinat îl găsesc pe Cornel. Un copilaş de cîteva luni care în loc de mîini avea două cioturi, dar şi o problemă gravă la piciorul drept. Se hotărăsc să-l înfieze, cu alte cuvinte să-l salveze de la moarte.

"Vreau să-l văd pe Mutu"

Londra 2003. În faţa lui Stamford Bridge, stadionul lui Chelsea Londra, se află Ken, Doreen şi Cornel. Aflaseră că Gazeta are un trimis special la Adrian Mutu. Ne-am întîlnit. "Îi place enorm de Mutu. Ar însemna mult pentru el să facă doar cîteva poze cu jucătorul şi să schimbe cîteva vorbe", spune Ken. Doreen îl ţinea pe după gît pe puştiul care atunci avea 12 ani. "Nu vorbeşte româneşte. A învăţat doar cîteva cuvinte, dar ne-a spus că la un moment dat vrea să ştie bine şi limba în care s-a născut", explică Doreen.

Mutu: "M-a şocat povestea lui Cornel!"

În cîteva zile, Gazeta a aranjat întîlnirea lui Cornel cu Mutu. În luxosul complex de refacere de lîngă Stamford Bridge. Era pe finalul anului 2003. Mutu a ieşit de la piscină şi l-a văzut pe Cornel. I-a salutat părinţii, apoi a stat de vorbă cu băiatul trei sferturi de oră.

Jucătorul lui Chelsea a ascuns perfect emoţia pe timpul întîlnirii. Adică atunci cînd puştiul i-a făcut o demonstraţie de cum poate să scrie sau cum poate să alerge şi să lovească mingea cu piciorul drept amputat. "Adrian, îmi place mult de tine!", i-a spus Cornel, "dar eu cînd o să mă fac mare o să devin toboşar".

Mutu, pentru Gazeta Sporturilor atunci: "Şi eu am un băiat. Sînt de-