O revad de pe fereastra atelierului din Armeana. O crezusem in trupa fashion a Irinei Schrotter, dar nu. Ar fi laboranta la Maternitate. Daca as reface silueta excentricei Sylvia Plath, atunci i-as atribui talia trapasei ce-mi trece pe sub fereastra. Totul pe ea e nou si extravagant, de la parul cendre, tuns garcon, la pantoful chic ce-i implineste perfect pulpa. O s-o salut intr-o zi: Va sarut miinile, Sylvia Plath. Corcodel. Numele i se potrivea manusa. Tuciuriu, dar nu in conotatie joasa, dimpotriva, dindu-i un aer de dansator de tango. Un tango pe care l-a jucat cu distinctie pina in cumplita zi. Venit din sudul Moldovei, a acces cu brio la una din catedrele de prestigiu ale Universitatii, exersind si scrisul filologic. Cuibul lui, peste drum de Gradina Copou, era unul al nebuniilor galante. La care aderasem nedisimulat. A fost omorit intr-o noapte la restaurantul Cotnari. Stupid. Cind aproape sa-l fi uitat, ma intimpina zilele trecute un batrinel leit Corcodel. Frate. Ma conduce la un notar, ca sa confirm existenta celui disparut. Pentru ce? Pentru nu stiu ce beneficiu in favoarea acestui frate supravietuitor. As fi preferat un pahar rememorativ in doi, la Cotnari. Un baiat de saisprezece ani, din apropiatul de Iasi Glodenii Gindului, a incercat sa se sinucida, nemaisuportind lipsurile de-acasa. A fost salvat. Sub abajur, noua aparitie la Polirom: "Johny Panic si Biblia viselor", prozele scurte ale Sylviei Plath. Lectura total insolita. Recurg la nota biografica a traducatoarei, Anacoana Mindrila-Sonetto (Cita fantezie onomastica, nu?). Nascuta in 1932 in Boston, Massachusetts, parcurge o traiectorie mereu aventuroasa intelectual. Si nu numai. Redactor, in 1953, la revista new yorkeza Mademoiselle, marcata apoi depresiv, la reintoarcerea acasa, incearca sa se sinucida. Urmeaza o lunga terapie psihiatrica si tratament cu socuri electrice. Isi revine si, in 1955,