Citeva sugestii de la Sanda Nicola:
“Lahmacun si dolama – Istanbul, Humus cu avocado – Beirut, Paella cu fructe de mare in Mallorca, crepele din Bretania, supa Rozsolnyk din Kiev, supa de ou cu lamaie din Ios, lingourile de ciocolata din Bruges, paste cu midii la Ostenende, pão de Ló – prajitura cu scortisoara din Lisabona, Kushari – mancarea de orez nationala a egiptenilor si, fara indoiala, “pancakes” cu sirop de artar pe care le mancam in Chicago. Asta ca sa dau doar cateva exemple. Insa as preciza ca globalizarea asta care sporeste maxim diversitatea si cauzeaza traditionalului pe alocuri, a facut ca mancarea mea preferata in Olanda, de ex., sa fie cea cu specific indian iar ce mi-a placut cel mai mult sa mananc in State a fost din bucataria iraniana si din cea etiopiana.”
Citeva sugestii de la Sanda Nicola:
“Lahmacun si dolama – Istanbul, Humus cu avocado – Beirut, Paella cu fructe de mare in Mallorca, crepele din Bretania, supa Rozsolnyk din Kiev, supa de ou cu lamaie din Ios, lingourile de ciocolata din Bruges, paste cu midii la Ostenende, pão de Ló – prajitura cu scortisoara din Lisabona, Kushari – mancarea de orez nationala a egiptenilor si, fara indoiala, “pancakes” cu sirop de artar pe care le mancam in Chicago. Asta ca sa dau doar cateva exemple. Insa as preciza ca globalizarea asta care sporeste maxim diversitatea si cauzeaza traditionalului pe alocuri, a facut ca mancarea mea preferata in Olanda, de ex., sa fie cea cu specific indian iar ce mi-a placut cel mai mult sa mananc in State a fost din bucataria iraniana si din cea etiopiana.”
