La un an după ce s-a instalat la Casa Albă de la Washington, președintele american rămâne pentru mulți dintre compatrioții săi, o speranță. Corespondentul RFI în SUA, Radu Tudor, prezintă pe scurt câteva probleme-cheie ale mandatului Obama. Un an de la investitură şi Barack Obama rămâne ce a fost la finele campaniei electorale: o enormă speranță. Un politician cu un potenţial enorm. Potențial, deocamdată, nerealizat. „M-a surprins faptul că republicanii au fost atât de uniți împotriva fiecărei inițiative prezidențiale. Președintele însuși a fost, probabil, surprins: se aștepta la o opoziție loială, dar a avut parte de adversari care i-au dorit cu înverșunare eșecul, indiferent de consecințe”, nota analista Cynthia Tucker. Obstrucționat până-n pânzele albe, președintele a devenit, în esență, prizonierul sistemului. Primul său an de mandat a fost dominat, desigur, de epopeea politică, încă neîncheiată, a reformei asigurărilor medicale. Pe baza experienței din 1993 a cuplului Clinton – care au eșuat în tentativa de a restructura sistemul – actualul executiv a elaborat o strategie de implicare a Parlamentului, strategie cu doua tăișuri care s-a dovedit mai viabilă dar care este lentă şi s-ar putea să rezulte într-un simulacru de reformă, nu într-o reformă autentică, într-un context în care grupurile de presiune ale trusturilor de asigurări au o influenţă enormă asupra procesului legislativ. „Aş dori să salut rolul președintelui, moderator al conversației politice şi ghid pe acest drum care ne-a adus aici, la un pas de succes”, considera președinta Parlamentului, Nancy Pelosi. Nu este însă deloc sigur că pariul prezidențial va da roade, că reforma va deveni realitate, că acest ultim pas va fi făcut – şi nu numai pentru că eșecul democraților în scrutinul din Massachussets schimbă dramatic raportul de forţe din Senat. Deja, vântul politic îi era potrivnic lui Obama, d