Corupţia este o problemă sensibilă în România. Ea afectează toate sectoarele. Bacşişul pentru o licitaţie publică e cuprins între 15-20% din valoarea contractului. Presiunea Uniunii Europene nu pare să aibă vreun efect în această ţară, notează cotidianul francez La Croix.

Puţini investitori străini îndrăznesc să vorbească despre acest subiect. „Prima oară când am făcut un contract cu administraţia publică, mi s-a dat întâlnire în afara biroului pentru a mă informa despre «tradiţii»“, explică un investitor francez care face afaceri de mai mulţi ani în România. El a preferat însă să-şi păstreze anonimatul.

Aceste „tradiţii“ sunt bacşişurile solicitate de funcţionarii însărcinaţi cu aprobarea dosarului, cuprinse între 15% şi 20% din valoarea contractului, în majoritatea cazurilor. „Nu putem să mergem împotriva curentului. Firmele care refuză acest sistem nu ajung prea departe“, afirma el.

Corupţia şi administraţia publică

Corupţia cu care se confruntă mediul local de afaceri este legată, în principal, de administraţie. Ea intervine atât la licitaţii publice, cât şi în cazul obţinerii de autorizaţii administrative. „Acest fenomen afectează imens firmele private, în special pe cele mici“, adaugă Iulia Cospanaru, director adjunct la Transparency International România. „Legile româneşti nu sunt clare şi se schimbă des. Este un veritabil haos“, continuă ea.

Potrivit raportului Transparency International pe 2009, România este cea mai coruptă ţară europeană, un loc cu care Bucureştiul este obişnuit de mulţi ani.

Cu toate acestea, România posedă unul dintre cele mai complete arsenale de luptă împotriva corupţiei. Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor a fost creat în 2006 pentru a rezolva disputele legate de achiziţiile publice.

„Din 7.360 de decizii date în 2009, 784 au fost contestate în faţa tribunalelor şi doar