Analize recente referitoare la criza semnaleaza ca, in loc sa inlature pericolele adancirii depresiunii economice, Romania ia masuri ezitante, insuficiente, gresite chiar, marind sansele adancirii impasului. Nu spun ca lucrurile sunt simplu de facut, dar directiile in care ramane de actionat cu prioritate si in viteza maxima sunt, neindoielnic, la indemana de sesizat.

Dupa Victor Safta, directorul sucursalei romanesti a X-Trade Brokers, "sustinerea mediului de afaceri si a industriilor cu potential strategic de dezvoltare, cu cerere viitoare pe piata romaneasca, europeana sau mondiala" este obligatorie. Ce inseamna concret aceasta? Injectii de capital si decizii legislative, fara indoiala. Pe de alta parte, in mod evident, somajul intretine criza prin reducerea consumului, deci relansarea pietei muncii prin operarea de deschideri este de neevitat. Ce auzim, in schimb, noi, romanii, pe toate canalele media, zi de zi? Ca sirul concedierilor abia a inceput si ca el se va extinde copios.

Cum putem, deci, evita accentuarea dramatica a impasului si deteriorarea drastica a nivelului nostru de trai? Prin legi stimulative la adresa productiei si a business-ului promitatoare, prin credite si investitii felurite in directia lor si prin inaugurarea unor proiecte antreprenoriale care sa absoarba macar in parte forta de munca disponibila, redandu-i iar sansa de a consuma.

Guvernul pare sa ignore insa aceste lucruri, desi le putea afla pe la ora cinei, privind in cate o seara, macar, la emisiunea istetului si ingeniosului realizator TV Moise Guran. El le ignora, fara indoiala, pentru ca nu le-a formulat cineva din arcul guvernamental – fidelitate partinica! –, pentru ca nu vin din directia popularilor (ideologia conteaza, oricat de vag cunoscuta ar fi ea) si pentru ca nu sunt observatii facute de vreun membru al cercurilor politice sau din interiorul adminis