Probabil că trăgeam chiulul la una din orele din liceu şi mă plimbam prin Grădina Mare cu un caiet de teme în mână, cu un roman ori cu walk-man-ul meu albastru, turcesc, la care ascultam muzică "trasă" de la Radio Tineret.

Până la urmă, nu are mare importanţă unde eram şi nici ce făceam, important este că am fost acostat de trei ţigănci care mi-au ghicit câte-n lună şi în stele, în cochilii de melci şi cărţi de joc, m-au avertizat de alea rele şi mi-au vorbit de alea bune tot încercând să scoată bani de la mine, să-mi ia walk-man-ul ori ochelarii de soare de pe cap. Mai târziu, când făceam documentarea pentru un reportaj la un ziar local, am dat peste un energo-terapeut care-mi peria aura şi-mi pocnea oasele încercând să mă convingă să scriu un text frumos despre el, nădăjduind că asta-i va aduce mai mulţi clienţi la cabinetul lui de parapsihologie.

Nu intenţionez să râd de credinţa unora, de trăirile interioare ori de delirurile mistice din bolile altora. Nici să-i iau la goană pe cei care fac concurenţă Bisericii în încercarea de a pune mâna pe banii şi pe sufletele naivilor nu mi-am propus acum, însă perspectiva faptului că avem o clasă politică nu numai incompetentă şi pusă pe furt, ci şi nebună de legat îmi dă frisoane. Păi, dacă oamenii din spatele candidaţilor la preşedinţie, dacă lideri de partide, indivizi care reprezintă interesele a sute de mii, poate milioane de români, ajung să transforme în dezbatere naţională subiecte de romane heroic-fantasy, cu vrăjitori şi zâne, probabil că Evul Mediu este mai puţin departe decât ne-am imaginat.

Nu este de ajuns că avem statul din Uniunea Europeană în care se pompează printre cele mai mari fonduri publice în religie, nu e de ajuns că rivalizăm cu triburile africane în avântul cu care unii dintre noi îşi cheltuie economiile şi-şi deformează percepţia realităţii vărsându-şi amarul în