În ciuda promisiunilor de reaşezare a lefurilor de la stat, mulţi bugetari obţin în continuare venituri ce-i fac invidioşi pe angajaţii din mediul privat. În bună tradiţie autohtonă, legea salarizării unitare, care ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie, a rămas în stand by. Totul din cauza lipsei normelor de aplicare. În consecinţă, bugetarii sunt plătiţi în continuare după legile vechi, care le permit să cumuleze tot felul de sporuri şi care fac ca între fun

În ciuda promisiunilor de reaşezare a lefurilor de la stat, mulţi bugetari obţin în continuare venituri ce-i fac invidioşi pe angajaţii din mediul privat.

În bună tradiţie autohtonă, legea salarizării unitare, care ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie, a rămas în stand by. Totul din cauza lipsei normelor de aplicare. În consecinţă, bugetarii sunt plătiţi în continuare după legile vechi, care le permit să cumuleze tot felul de sporuri şi care fac ca între funcţii similare să apară diferenţe uriaşe de venituri de la o instituţie la alta, dacă nu chiar în cadrul aceleiaşi entităţi.

Mai mult, nu puţine sunt cazurile în care miniştrii şi secretarii de stat câştigă de două ori mai puţin decât un director general sau un consilier aflat în subordinea lor.

Nici reducerile de cheltuieli de personal, atât de clamate în ultimul an, nu sunt impresionante. La nivelul bugetului de stat, va exista chiar o creştere de circa 800 de milioane de lei (5%) faţă de 2009, opt din cincisprezece ministere înregistrând majorări de până la 114% ale fondurilor salariale.

E drept că există plăţi restante şi sporuri pe care statul este obligat prin hotărâri judecătoreşti să le achite, că unele structuri au costuri mai mari pentru că au preluat personalul unor agenţii sau autorităţi publice şi că, per ansamblu, la nivelul bugetului consolidat, va exista o scădere de 1,4 miliarde de lei (3%)