Un bilanţ pe Bucureşti arată că penitenciarele au obţinut, în 2009, venituri de peste 2 milioane de lei din activităţile lucrative prestate de cei închişi acolo
Potrivit datelor, doar un sfert din deţinuţii consideraţi apţi de muncă au fost folosiţi
Penitenciarele Jilava şi Rahova au obţinut, în 2009, venituri de 2.014.730,81 de lei din folosirea persoanelor private de libertate la activităţi lucrative, în condiţiile în care 25,5% din deţinuţii consideraţi apţi de muncă au fost folosiţi, efectiv, potrivit unui bilanţ al regiunii Bucureşti emis ieri.
Totodată, din cei 2.761 de deţinuţi din cadrul celor două penitenciare, 24%, respectiv 662, au fost selecţionaţi şi repartizaţi pentru activităţi gospodăreşti, activităţi productive cu plată, învăţământ şi calificare profesională. "În 2009, 1.903 deţinuţi au fost consideraţi apţi de muncă, din care 25,5% au fost folosiţi efectiv", se arată în bilanţul prezentat de Darie Denis Alexandru, directorul penitenciarului Rahova, care este coordonatorul regiunii Bucureşti.
În bilanţ se mai arată că, în cursul anului trecut, au fost aplicate 938 de sancţiuni deţinuţilor din Rahova şi 649 celor din Jilava. În 2009 au fost descoperite, în cadrul celor două penitenciare, 365 de telefoane mobile înainte să ajungă în posesia deţinuţilor şi 1.528 asupra acestora. De asemenea, au fost descoperite 96 de cazuri de introducere a diferitelor substanţe stupefiante, din care 34 înainte de a ajunge în posesia deţinuţilor.
Conducerea penitenciarelor Jilava şi Rahova a prezentat, ieri, primul bilanţ al activităţii pe 2009 al Regiunii Bucureşti, care include cele două unităţi de detenţie, penitenciarele spital, baza de aprovizionare, gospodărire şi reparaţii Bucureşti Jilava. Potrivit bilanţului, unităţile de detenţie au fost împărţite la începutul anului 2009, în sensul în care persoanele private de libertate